Cele mai eficiente remedii naturiste pentru varice

Varicele sunt dilatări, deformări şi alungiri neregulate ale unor vase superioare sau interioare, mai ales la picioare, cauzate de pierderea elasticităţii peretelui venos, relaxarea musculaturii netede şi creşterea fluxului de sânge.

Simptomele caracteristice ale bolii varicoase sunt oboseala, înţepăturile şi durerile la mers, crampele dureroase nocturne, furnicăturile, edemele spre seară, pigmentaţia maronie a pielii, apariţia de cordoane venoase subcutanate cu traect sinuos, eczeme şi ulceraţii cu slabă tendinţă de cicatrizare.

Evoluţia bolii este cronică şi progresivă spre tromboflebită, cu blocarea circulaţiei sângelui spre inimă, concomitent cu ulceraţia gambei şi rupturi de varice cu sângerări.

Dintre persoanele cu varice evidente, 20% ajung la ulcer varicos, femeile fiind de 4 ori mai afectate decât bărbaţii. Apariţia bolii este favorizată de statul prelungit în picioare sau şezând mult timp fără mişcare, scărpinatul puternic (grataj), lipsa igienei locale, tulburări endocrine şi metabolice, diabet zaharat, anemie avansată, lipsa exerciţiilor fizice, excesul în greutatea corporală, hipertensiunea arterială, la care se adaugă o alimentaţie sărăcăcioasă, tulburări de circulaţie şi, mai ales, traumatisme locale cu necrozări de ţesuturi.

Tratamente fitoterapeutice în varice şi ulcer varicos

Intern, se recomandă:

– infuzie de urzică moartă albă şi galbenă (o linguriţă flori sau herba mărunţită la 250 ml apă clocotită); se infuzează 15 minute şi se beau 2 căni pe zi, având efecte cicatrizante, depurative şi tonifiante, în stimularea circulaţiei sângelui şi în refacerea ţesuturilor lezate prin ulceraţii

– infuzie din sulfină galbenă (1-2 linguriţe de herba uscată şi mărunţită la 200 ml apă clocotită); se infuzează acoperit 20-30 de minute şi se beau 1-2 căni pe zi cu efecte în prevenirea şi combaterea varicelor

– infuzie din frunze de viţă de vie (80 g la 1 litru apă clocotită); se infuzează 10 minute şi se beau 2 căni pe zi, înainte de mese, având capacitate de tonifiere a venelor

– infuzie din măceşe (o lingură de fructe uscate la 250 ml apă clocotită din care se beau câte 2 căni pe zi) cu acţiune în reglarea permeabilităţii şi elasticităţii capilarelor şi în normalizarea circulaţiei sanguine

– tinctură din frunze de alun (2 linguri frunze culese primăvara, tocate mărunt şi macerate timp de 14 zile în 100 ml alcool 700), din care se consumă câte 20-30 picături de 3 ori pe zi

– tinctură din muguri de plop negru (20 g muguri maceraţi timp de 14 zile în 100 ml alcool 700), din care se iau zilnic câte 30 picături de 3 ori pe zi

– lichior preparat din 100 g coaja fructelor de castan sălbatic şi 20 g frunze de iederă, care se macerează timp de 10 zile în 200 ml alcool 400, cu adaos de 1 litru vin dulce

Tratamente externe

– comprese reci din frunze de salvie (2 linguriţe la 200 ml apă clocotită, cu efect de epitelizare şi vindecare a rănilor, concomitent cu un uşor efect de reducere a tensiunii arteriale

– cataplasme locale cu frunze strivite de varză, proaspete sau murate, ţinute între 2 bucăţi de pânză curată şi fixate cu un bandaj pe picior, având efecte de decongestionare şi revitalizare a ţesuturilor lezate prin ulceraţii. Se pot folosi şi frunze de varză macerate timp de 2-4 ore în untdelemn

– cataplasmă din amestec cu flori de gălbenele şi coada-şoricelului, frunze fierte de urzică, nuc, salvie şi rozmarin, herba de coada calului şi rădăcini de tătăneasă

– cataplasmă cu terci de coada-calului şi cartofi cruzi raşi

– băi de picioare cu infuzie din plante luate separat sau în amestec, cu frunze de nuc (1 kg frunze tocate la 5 litri apă), salvie, urzică, păpădie, ace de brad, herba de coada-calului, scoarţă de salcie şi rădăcini de tătăneasă

– băi de picioare cu un amestec, în părţi egale, din păducel, mături, coada şoricelului, flori de trandafir roşu şi frunze de patlagină

– masaj cu tinctură de castane tocate şi macerate timp de 24 de ore în alcool 700 şi apoi macerate încă 14 zile în petrol lampant. Dacă se amestecă tinctura de castane cu 60 g lanolină se obţine un unguent foarte eficace, aplicat local, cu efecte antiinflamatoare şi tonifiante asupra pereţilor vaselor

Recomandări în alimentaţie

După primele semne de varice şi ulceraţii se adoptă un regim alimentar de cruţare, timp de 2-3 zile pe săptămână, în care se consumă numai lichide (ceaiuri, sucuri de legume) şi crudităţi.

În aceste zile sunt interzise carnea de porc, raţă şi gâscă, grăsimile animale, mezeluri, cârnaţi, afumături, pastramă, conserve, sosuri, dulciuri rafinate (prăjituri), ciocolată, cafea, tutun şi băuturi alcoolice.
În continuare sunt indicate legumele bogate în vitamine (ardei, tomate, morcov, salată, sfeclă roşie, castraveţi, ţelină, ridichi negre, varză, pătrunjel, mărar, vinete), asezonate cu ulei de măsline. Prin conţinutul bogat în apă, legumele hidratează ţesuturile, iar antioxidanţii protejează venele.

Bune rezultate dau şi amestecurile de sucuri cu sfeclă roşie (500 ml), morcov (200 ml), varză albă (100 ml), mere roşii (100 ml), ţelină (50 ml) şi cartofi cruzi (20 ml), care se consumă în 3-4 reprize.

Supa de arpagic sau de praz are acţiune anticoagulantă, evitând accidentele vasculare cerebrale sau hematoamele interne, care pot să survină în urma unor loviri, căderi sau agresiuni fizice; se consumă câte 200 ml supă.

Regimul de viaţă: odihnă şi mişcare în aer liber

Se va evita statul prelungit în picioare sau şezând, fără mişcare. La poziţia şezut pe scaun, picioarele nu vor sta încrucişate, iar marginea scaunului să nu stranguleze fluxul sanguin. Programul lung de lucru la birou, la calculator sau acasă la televizor va fi întrerupt cu pauze dese şi mişcări pentru a facilita reluarea unei circulaţii sanguine normale.

Zilnic se recomandă multă mişcare în aer liber, prin mers pe jos pe distanţe mici (maxim 2-3 km) şi practicarea unor sporturi uşoare (înot, bicicletă şi gimnastică medicală în apă sau la domiciliu).

În orele de odihnă în pat sau la repausul prelungit, impus de o operaţie chirurgicală sau după o vătămare corporală, se indică un exerciţiu de mişcare cu picioarele ridicate în sus, peste nivelul şoldurilor, eventual cu sprijinire pe un scăunel, perne, canapea sau perete.

Îmbrăcămintea va fi lejeră, fără pantaloni strâmţi pe picior şi fără jartiere circulare. Încălţămintea va fi din piele naturală, comodă, fără tocuri foarte înalte şi cu vârfuri ascuţite. Se vor evita cizmele fixe pe picior.

La umflarea picioarelor sau a gleznelor se vor purta şosete din bumbac şi ciorapi elastici sau alte bandaje compresive, care se aplică în fiecare dimineaţă pe zona varicoasă. Bandajul poate fi impregnat în soluţii cu proprietăţi antibiotice şi cicatrizante.

Pe piciorul cu tromboflebită aplicaţi o compresă cu căldură umedă şi ridicaţi-l la 15-30 cm deasupra nivelului inimii, pentru a grăbi vindecarea într-un interval de câteva săptămâni. Noaptea se va dormi desculţ, cu piciorul bolnav aşezat mai sus, pe o pernă.

Este total contraindicată expunerea prelungită a piciorului la radiaţiile solare de la orele de arşiţă ca şi la alte surse de căldură (calorifer), întrucât apare riscul spargerii venelor şi declanşarea unor hemoragii grave.
Obiceiul epilării picioarelor cu ceară fierbinte este total neindicat.

Cura cu citrice ajută la menţinerea elasticităţii venelor
Este deosebit de eficace cura, timp de 4-5 săptămâni, cu citrice (lămâi, portocale, grepfruit), bogate în vitamine naturale, nutrienţi şi flavonoide care ajută la menţinerea forţei şi elasticităţii pereţilor venelor.

Să nu fie neglijate fructele de pădure (afine, zmeură, coacăze, mure), precum şi cireşe, vişine, mere, struguri, bogate în flavonoide roşii şi purpurii.

Necesarul proteic poate fi asigurat printr-un grătar din carne slabă, peşte şi ouă fierte, cu rol în consolidarea masei musculare şi în buna funcţionare a reţelei venoase.

Pentru menţinerea sănătăţii venelor se recomandă un consum zilnic de alimente bogate în fibre (cereale integrale, tărâţe, orez nedecorticat, fasole, mere, pere, legume frunzoase, hrişcă, cu efecte de prevenire a constipaţiilor şi de evitare a presiunii intestinelor asupra venelor.

Oţetul de mere are proprietăţi astringente şi conţine flavonoide care reduc inflamaţiile venelor (se iau câte 2 linguriţe de oţet diluat în 200 ml apă, dimineaţa pe stomacul gol).

Consumaţi mult usturoi, dacă suferiţi de tromboză

Este eficace un regim bogat în usturoi (2-3 căţei pe zi), alături de ceapă crudă şi pătrunjel proaspăt, consumate, de preferinţă, dimineaţa, pe stomacul gol, având rol de prevenire a trombozei şi a constipaţiei.

Efecte evidente are complexul de vitamine, în primul rând vitamina E (300-500 mg pe zi) din germeni de grâu, uleiuri vegetale, nuci, alune care asigură reducerea varicelor până la vindecare.

Celelalte vitamine necesare (A, B, C, PP, K) şi sărurile minerale (K, Fe, Mn etc) sunt asigurate, zilnic, cu suc de morcov şi sfeclă roşie, germeni de grâu (50-100 g), borş de tărâţe şi drojdie de bere uscată (1-2 linguriţe).

Se va insista pe acţiunile benefice ale apiterapiei folosind un preparat obţinut din 300 g miere de salcâm şi 800 ml suc de ceapă roşie; după omogenizare se păstrează la rece şi se consumă câte 50 g, de 3 ori pe zi, înainte de mesele principale, într-o cură de 30 zile. După o pauză de 30 de zile, tratamentul se repetă. De menţionat că acest tratament este contraindicat la persoanele care suferă de gastrite hiperacide şi ulcere gastroduodenale.

Sursa: ziarullumina.ro